Guvernul pune la dispoziția primăriilor care finalizează procesul de amalgamare voluntară un pachet de stimulente în valoare totală de 6,5 miliarde de lei. Autoritățile locale sunt încurajate să pregătească din timp proiecte bine fundamentate, astfel încât finanțarea pentru dezvoltarea infrastructurii să înceapă în anul 2027.

În cadrul conferinței de presă, Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a menționat că reforma administrației publice locale urmărește crearea unor primării mai puternice, capabile să rezolve problemele comunităților și să ofere servicii mai bune cetățenilor: „Banii sunt disponibili. Acum este important ca primăriile să finalizeze procesul de amalgamare și să pregătească proiecte clare, mature și utile pentru oameni. Investițiile trebuie să ajungă acolo unde rezolvă probleme reale și creează condiții mai bune de viață”.

Primăriile care își unesc benevon administrațiile pot beneficia de trei tipuri de stimulente. Primul este stimulentul de pregătire, în valoare de la 400 de mii la 1 milion de lei, destinat studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, consultanței și creării Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor. Până în prezent, 104 primării au solicitat acest sprijin, iar 83 l-au primit deja.

Al doilea este stimulentul de dezvoltare, în valoare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al noii unități administrativ-teritoriale. Acesta va fi disponibil din 2027 și va putea fi utilizat exclusiv de primăriile care au finalizat amalgamarea voluntară. Spre exemplu, grupul de localități din Rîșcani ar putea beneficia de circa 72,7 milioane de lei, cel din Strășeni — de 68,7 milioane de lei, iar cel din Fălești — de 64,9 milioane de lei. 

Al treilea stimulent constă în transferuri anuale de la 500 de mii la 2 milioane de lei, acordate în perioada 2028–2030 pentru dezvoltarea instituțională și majorarea capacității administrative a noilor primării. Bugetul estimat pentru această măsură este de aproximativ 1 miliard de lei.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a subliniat că anul 2026 trebuie folosit pentru pregătirea proiectelor care vor putea intra la finanțare din 2027. Proiectele vor fi selectate în funcție de gradul de pregătire, numărul beneficiarilor, impactul și capacitatea primăriei de a întreține investiția pe termen lung.

Prioritate vor avea următoarele proiecte: sisteme de apă și canalizare, drumuri și poduri, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, modernizarea instituțiilor de educație, sănătate, cultură și asistență socială, servicii de salubritate și amenajarea spațiilor publice. 

„Trecem de la decizia administrativă la investiția care schimbă viața comunității. Amalgamarea trebuie măsurată prin numărul problemelor rezolvate: prin drumuri care leagă localitățile, servicii care ajung la mai mulți cetățeni și investiții care funcționează pe termen lung. Nu vom finanța proiecte izolate, alese doar pentru că arată bine pe hârtie. Vom urmări valoarea lor pentru comunitate”, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea.

Primăriile cu suficientă experiență și personal calificat vor putea implementa direct proiectele, . în baza contractului încheiat cu MIDR. Cele care nu dispun de echipe specializate vor beneficia de sprijinul Agențiilor de Dezvoltare Regională pentru achiziții, supravegherea lucrărilor și efectuarea plăților.

Săptămâna viitoare, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va organiza consultări cu primarii localităților care au parcurs procesul de amalgamare. Discuțiile se vor concentra pe proiectele deja pregătite, prioritățile comunităților și eventualele blocaje în implementare.

Prim-ministrul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu Ministra afacerilor externe a Letoniei, Baiba Braže. Discuțiile s-au axat pe evoluțiile în parcursul european al Republicii Moldova, cooperarea moldo-letonă și dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două state.

Șeful Executivului a apreciat sprijinul constant al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, menționând că țara noastră este pregătită să avanseze în negocierile de aderare, în baza progreselor realizate și a angajamentelor îndeplinite.

În cadrul întrevederii au fost abordate și subiectele ce țin de implementarea Planului de Creștere pentru Republica Moldova, cooperarea în domeniul transformării digitale, consolidarea securității cibernetice, precum și susținerea Ucrainei, în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse.

La rândul său, Ministra afacerilor externe a Letoniei a reafirmat sprijinul țării sale pentru parcursul european al Republicii Moldova și disponibilitatea de a continua colaborarea în domeniile prioritare.

Totodată, interlocutorii au reiterat sprijinul ferm pentru Ucraina și necesitatea continuării eforturilor comune pentru securitatea și stabilitatea regiunii, în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse.

Comisia Națională de Management al Crizelor, prezidată de Premierul Vasile Tofan, a aprobat, astăzi, un nou set de măsuri pentru gestionarea situației din sectorul energetic și a riscurilor generate de nivelul scăzut al apei în fluviul Nistru. Deciziile urmăresc asigurarea continuității serviciilor vitale și protejarea populației.

În contextul creșterii prețurilor pe piețele regionale și al necesității de a importa o parte din energia consumată, autoritățile au aprobat măsuri pentru reducerea consumului, menținerea stabilității sistemului și dezvoltarea mai rapidă a capacităților interne de producere și stocare a energiei.

Pentru protejarea consumului intern în orele de vârf, exporturile comerciale de energie electrică vor fi limitate în intervalul 18:00-22:00. Măsura va fi aplicată de Î.S. „Moldelectrica”, cu excepția cantităților necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public privind securitatea aprovizionării.

Totodată, operatorii de sistem vor examina cu prioritate cererile de racordare pentru instalațiile de stocare a energiei și pentru centralele fotovoltaice și eoliene dotate cu baterii, astfel încât noile capacități să fie conectate la rețea într-un termen cât mai scurt. Pentru proiectele de generare și stocare vor fi simplificate și procedurile de autorizare.

În paralel, S.A. „Energocom” va identifica și contracta surse alternative de energie din România, Ucraina și alte piețe accesibile prin tranzit, urmând să prezinte scenarii de achiziție pentru următoarele 7-14 zile și rapoarte operative zilnice privind evoluția prețurilor și necesarul de resurse financiare. De asemenea, Î.S. „Moldelectrica” va intensifica cooperarea cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina pentru menținerea echilibrului sistemului electroenergetic și activarea, la nevoie, a mecanismelor de asistență de urgență.

Comisia a aprobat și un set de măsuri temporare de reducere a consumului de energie electrică. Astfel, administratorii clădirilor publice și ai spațiilor comerciale vor reduce iluminatul interior cu cel puțin 30%, acolo unde este posibil, și vor deconecta iluminatul din încăperile neocupate. Între orele 18:00 și 06:00 vor fi deconectate havuzurile, vitrinele și iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar. De asemenea, întreprinderile cu procese de producție (cuptoare electrice, instalații de topire) își vor reorganiza activitatea astfel încât consumul major să fie realizat în afara intervalelor orare 06:00-09:00 și 18:00-23:00. 

Operatorii serviciilor de alimentare cu apă și canalizare vor adapta funcționarea pompelor pentru reducerea consumului de energie în intervalele orare menționate, iar autoritățile publice vor aplica măsuri de raționalizare a consumului, inclusiv prin optimizarea iluminatului public, fără afectarea serviciilor esențiale. 

Totodată, administratorii blocurilor locative vor informa locatarii despre recomandarea de a evita utilizarea lifturilor în orele de consum maxim (06:00-09:00 și 18:00-23:00), pentru a preveni blocarea persoanelor în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică.

În ceea ce privește situația hidrologică, Comisia a instituit restricții privind utilizarea apei potabile și a apei din sursele de suprafață pentru activități neesențiale, precum spălarea străzilor și trotuarelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative. Apa va fi utilizată cu prioritate pentru necesitățile esențiale ale populației.

Totodată, captarea apei și irigarea terenurilor agricole din fluviul Nistru vor fi permise exclusiv pe timpul nopții, între orele 21:00 și 06:00, cu prioritate pentru culturile horticole. Irigarea va fi monitorizată de autoritățile competente, iar în sectoarele în care nivelul apei va atinge pragurile critice, Ministerul Mediului va putea suspenda temporar captările.

Pentru asigurarea continuității alimentării cu apă, autoritățile locale vor activa sondele de rezervă și vor utiliza, după caz, fondurile disponibile pentru punerea acestora în funcțiune. Totodată, operatorii serviciilor publice vor intensifica monitorizarea calității apei la prizele de captare pentru alimentarea cu apă potabilă prin efectuarea prelevărilor și analizelor de laborator.. 

S.A. „Apă-Canal Chișinău”, împreună cu autoritățile locale și centrale competente, va realiza lucrările necesare pentru menținerea alimentării cu apă a municipiului Chișinău. În funcție de evoluția situației, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va pregăti capacitățile logistice pentru distribuirea apei potabile prin cisterne mobile în localitățile afectate.

Comisia a decis, de asemenea, reducerea cu cel puțin 20% a consumului de apă de către operatorii economici industriali ale căror activități nu sunt esențiale pentru producerea alimentelor, domeniul medical sau sănătatea publică. În paralel, va fi intensificată monitorizarea calității apei prin analize de laborator.

Pentru detalii accesați aici Decizia nr. 3 a Comisiei Naționale de Management a Crizelor.
https://cnmc.gov.md/sites/default/files/Decizie_CNMC_3_copie.pdf 

Pentru detalii accesați aici Decizia nr. 4 a Comisiei Naționale de Management a Crizelor.
https://cnmc.gov.md/sites/default/files/Decizie_CNMC_4_COPIE.pdf 

Prioritățile programului de guvernare și direcțiile de cooperare cu partenerii de dezvoltare, au fost discutate, astăzi, de Premierul Vasile Tofan și reprezentanții organizațiilor și agențiilor internaționale care își desfășoară activitatea în Republica Moldova.

Șeful Executivului a mulțumit partenerilor internaționali pentru sprijinul constant acordat țării noastre, menționând că asistența oferită de către aceștia a avut un rol important în depășirea crizelor din ultimii ani și avansarea în domeniile cheie pentru modernizare.

„Sprijinul partenerilor noștri este esențial pentru implementarea reformelor și realizarea obiectivelor de dezvoltare ale Republicii Moldova. De aceea, veți avea în Guvern un partener deschis, transparent și responsabil în administrarea resurselor publice. Prin integritate, rezultate concrete și un dialog onest cu cetățenii vom reconstrui încrederea în stat și vom realiza, împreună, schimbările de care țara are nevoie”, a declarat prim-ministrul Vasile Tofan.

Premierul a prezentat principalele direcții ale programului de guvernare: avansarea procesului de integrare europeană, dezvoltarea economiei și construirea unui stat eficient, capabil să răspundă mai bine necesităților cetățenilor. În acest context, prim-ministrul a subliniat necesitatea orientării asistenței internaționale spre creșterea capacității administrației publice de a implementa reforme, de a gestiona proiecte complexe și de a produce rezultate concrete pentru oameni.

Printre subiectele abordate s-au numărat și provocările actuale din sectorul energetic, situația hidrologică de pe fluviul Nistru, colaborarea în domeniul securității și apărării, proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii, consolidarea economiei și dezvoltarea pieței muncii. O atenție aparte a fost acordată măsurilor care pot contribui la creșterea participării femeilor pe piața muncii și la valorificarea mai bună a potențialului acestora în economie.