Drepturile omului și apropierea celor două maluri ale Nistrului, discutate pe platforma Parlamentului Federal al Germaniei

Procesul de reintegrare a țării, măsurile menite să apropie locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului și eforturile de restabilire a spațiului unic economic, social și juridic al Republicii Moldova au constituit subiectele principale ale discuțiilor purtate la Berlin de viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, și președintele Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului german, Armin Laschet.

În cadrul întrevederii, viceprim-ministrul Valeriu Chiveri a prezentat prioritățile autorităților de la Chișinău în promovarea politicilor de reintegrare, evidențiind importanța respectării drepturilor fundamentale ale locuitorilor din regiune, a accesului acestora la serviciile publice și oportunitățile garantate de cadrul legal național.

De asemenea, a fost apreciată cooperarea și sprijinul Bundestagului pentru promovarea unei soluționări pașnice a conflictului transnistrean.


Valeriu Chiveri a discutat la Berlin despre evoluțiile procesului de reglementare transnistreană

Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, aflat în vizită de lucru la Berlin, a avut o întrevedere cu Günter Krichbaum, ministrul de stat pentru Europa în cadrul Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

Discuțiile au vizat evoluțiile actuale din procesul de reglementare, situația din raioanele de est ale țării și eforturile autorităților de la Chișinău pentru promovarea  soluționării pașnice și durabile a conflictului, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în limitele frontierelor sale recunoscute.

Interlocutorii au abordat, de asemenea, importanța consolidării cooperării moldo-germane pentru susținerea reformelor democratice și dezvoltarea economică. 

În acest context, vicepremierul Valeriu Chiveri a exprimat aprecierea pentru sprijinul constant al Germaniei și contribuția acesteia în promovarea stabilității și securității regionale, implicit, în avansarea obiectivelor de reintegrare a țării.


Experții de pe ambele maluri ale Nistrului au reluat dialogul în domeniul problemelor sociale și al ajutorului umanitar, după o pauză de doi ani

La 5 noiembrie 2026, în format de videoconferință, cu sprijinul Misiunii OSCE în Republica Moldova, s-a desfășurat ședința grupurilor de lucru pentru probleme sociale și ajutor umanitar, cu participarea experților sectoriali de pe ambele maluri ale Nistrului.

Delegația Chișinăului a fost condusă de Vasile Cușca, secretar de stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, și a inclus funcționari din cadrul ministerului și ai Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Discuțiile au vizat impedimentele create de Tiraspol în asigurarea protecției drepturilor copiilor aflați în situații dificile, în special a celor rămași fără ocrotire părintească, precum și în accesarea de către locuitorii din regiunea transnistreană a măsurilor de protecție socială oferite de autoritățile Republicii Moldova. 

În acest context, experții de la Chișinău au solicitat eliminarea obstacolelor care împiedică autoritățile tutelare să își exercite atribuțiile legale. Făcând apel la respectarea principiului interesului superior al copilului, reprezentanții Chișinăului, susținuți de  Vasile Coroi, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, au formulat propuneri bazate pe legislația națională și tratatele internaționale, pentru a facilita intervenția instituțiilor abilitate privind protecția copiilor identificați în situații de risc. 

Experții de la Chișinău au abordat subiecte privind realizarea dreptului la pensie și accesul la indemnizațiile destinate familiilor cu copii pentru cetățenii Republicii Moldova domiciliați în localitățile din regiunea transnistreană. 

În acest context, a fost evidențiată creșterea numărului indemnizațiilor lunare pentru îngrijirea copilului până la vârsta de doi ani (de la 617 în semestrul I 2025 la 3 581 la sfârșitul semestrului I 2026 și la 4 082 la sfârșitul lunii octombrie 2026), precum și majorarea numărului pensiilor pentru limită de vârstă (de la 690 în semestrul I 2025 la 1 226 la sfârșitul semestrului I 2026). În domeniul protecției sociale, în aceeași perioadă, numărul beneficiarilor de prestații a crescut de la 2 752 la peste 8 000, iar valoarea totală a plăților – de la 27,6 la 76,3 milioane de lei.

Delegația Chișinăului a dezvoltat inițiativa lansată la 24 septembrie 2026 de vicepremierul pentru reintegrare, în cadrul reuniunii de lucru a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, privind deschiderea la Bender a unui centru de servicii sociale și de asistență medicală primară, fiind solicitat accesul nestingherit în teren al specialiștilor pentru evaluarea condițiilor și inițierea pregătirilor necesare în vederea operaționalizării centrului.

Desfășurarea reuniunii a evidențiat inadmisibilitatea politizării subiectelor din domeniul social și a implicării constante a exponenților oficiului reprezentantului politic al Tiraspolului, pe fundalul simbolicii nerecunoscute, în dialogul tehnic dintre experții sectoriali, în detrimentul schimbului profesionist de opinii și al avansării unor măsuri concrete în interesul cetățenilor.

Participanții la reuniune au convenit să mențină dialogul în cadrul grupurilor de lucru de profil și să contribuie la identificarea soluțiilor practice la problemele abordate,  în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Reamintim că ultima întâlnire de lucru a experților pentru probleme sociale și ajutor umanitar a avut loc la 13 noiembrie 2024.


Prim-ministrul Vasile Tofan, după primele 100 de zile de activitate a Guvernului: „Direcția este clară: o economie mai competitivă, un stat mai eficient și o Moldovă tot mai pregătită pentru integrarea europeană”

Rezultatele primelor 100 de zile de activitate a Guvernului au fost prezentate, astăzi, de Prim-ministrul Vasile Tofan, în cadrul unei conferințe de presă. Șeful Executivului a evidențiat principalele măsuri pentru dezvoltarea economiei, atragerea investițiilor, modernizarea infrastructurii, eficientizarea administrației publice și accelerarea integrării europene.

„Ne-am asumat reforme necesare, chiar dacă unele nu sunt populare, fie că vorbim despre administrație, fiscalitate sau despre modul în care folosim banul public. Vrem să schimbăm felul în care funcționează statul și să transformăm deciziile în rezultate concrete pentru oameni. Bilanțul primelor 100 de zile nu este despre câte ședințe am ținut sau câte hotărâri am aprobat. Este, în primul rând, despre direcție, asumare, schimbarea ritmului și, mai presus de toate – despre rezultate”, a declarat Prim-ministrul Vasile Tofan.

În economie, industria a crescut cu aproape 7%, exporturile de produse moldovenești – cu aproape 13%, iar salariul mediu – cu 9,5% în termeni nominali. Premierul a menționat că aceste evoluții nu se resimt încă suficient în veniturile cetățenilor, iar costul vieții rămâne ridicat. Pentru stimularea creșterii economice, Guvernul a început reforma fiscală, orientată spre reducerea impozitării muncii și investițiilor, și a eliminat autorizații inutile, generând economii estimate la 37 de milioane de lei pentru mediul de afaceri. În primele 100 de zile au avut loc peste 100 de discuții cu potențiali investitori, iar aproximativ 7.000 de persoane s-au angajat cu sprijinul ANOFM.

Eficientizarea statului reprezintă o altă prioritate a Executivului. A fost inițiată evaluarea administrației centrale și a întreprinderilor de stat, pentru reducerea cheltuielilor birocratice și utilizarea eficientă a banilor publici. Totodată, Guvernul a avansat reforma administrației publice locale, inclusiv propunerea de reorganizare a celor 32 de raioane în trei regiuni – Nord, Centru și Sud, pentru a consolida capacitatea de dezvoltare și atragere a fondurilor europene. „Nu putem cere sectorului privat să devină mai eficient dacă statul însuși rămâne neschimbat”, a punctat Prim-ministrul.

În infrastructură, au fost recepționați 88 km de drumuri naționale și lansate studiile de fezabilitate pentru 125 km ai viitoarei autostrăzi Ungheni–Chișinău. Prin Programele „Satul European” și „Europa este aproape” au fost reabilitați aproximativ 50 km de drumuri locale, 28 km de trotuare și 285 km de apeduct, iar bugetul pentru infrastructura locală a fost suplimentat cu un miliard de lei.

În domeniul energetic, au fost asigurate integral volumele planificate de gaze naturale pentru sezonul rece. În paralel, au avansat proiectele de interconectare electrică cu România, inclusiv linia Vulcănești–Chișinău, aflată în etapa finală.

Investițiile în oameni au vizat extinderea serviciilor medicale, modernizarea instituțiilor de învățământ și consolidarea protecției sociale. Au fost semnate contracte de peste 340 de milioane de lei pentru renovarea și dotarea instituțiilor medicale, iar în educație a fost aprobat un program de investiții de 13,5 miliarde de lei pentru următorii cinci ani. 

Prim-ministrul a reiterat angajamentul pentru continuarea reformei justiției, consolidarea capacităților de apărare și accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Patru dintre cele șase grupuri de capitole de negociere sunt deja deschise, iar Guvernul își menține obiectivul de a închide provizoriu negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la începutul anului 2028.

„Uniunea Europeană ne oferă o fereastră pe care Moldova nu a avut-o niciodată: acces la finanțare, acces la piața europeană, sprijin politic fără precedent. Avem parteneri care vor să ne vadă reușind, dar nimeni nu va face reformele în locul nostru și nimeni nu poate construi Moldova în locul nostru. Integrarea europeană nu este doar munca unei echipe de negociatori la Bruxelles. Înseamnă drumuri mai bune, conectarea cu România, acces la apă, servicii medicale mai aproape de casă și condiții mai bune pentru dezvoltarea afacerilor”, a subliniat Prim-ministrul Vasile Tofan.

În încheiere, Vasile Tofan a accentuat că primele 100 de zile reprezintă începutul unui proces de transformare, care necesită continuitate, disciplină și decizii asumate: „Direcția este clară: o economie mai competitivă, un stat mai eficient și o Moldovă tot mai pregătită pentru integrarea europeană”.

Raportul integral privind primele 100 de zile de activitate a Guvernului poate fi consultat AICI.


Prim-ministrul Vasile Tofan, la deschiderea circulației pe drumul Hîncești – Lăpușna – M1: 37,2 km de drum modern, așteptat de peste un deceniu

Locuitorii din regiunea Hîncești beneficiază de un drum modern și sigur, după mai bine de 12 ani de așteptare. Prim-ministrul Vasile Tofan și Viceprim-ministrul, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, au participat, astăzi, la evenimentul de deschidere a circulației pe drumul național R33 Hîncești – Lăpușna – M1, reabilitat pe o lungime de 37,2 kilometri, printr-o investiție de aproximativ 38,75 milioane de euro, finanțată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Drumul reabilitat conectează orașul Hîncești și localitățile Rusca, Lăpușna, Pervomaisc și Onești cu magistrala M1, una dintre principalele artere de transport care asigură legătura cu municipiul Chișinău și România, prin punctul de trecere a frontierei Leușeni.

„Drumul a fost livrat în termen și în buget. Construim Moldova la propriu, kilometru cu kilometru”, a declarat Prim-ministrul Vasile Tofan, subliniind că oamenii din regiune au așteptat ani la rând finalizarea acestui proiect.

Pentru șoferii care circulă între Chișinău și vama Leușeni, drumul R33 oferă o alternativă cu aproximativ 20 de kilometri mai scurtă decât traseul obișnuit pe M1. Până acum, din cauza stării deteriorate a drumului, mulți conducători auto erau nevoiți să aleagă rute mai lungi, iar pe unele porțiuni circulația se desfășura cu doar câțiva kilometri pe oră.

Astfel, reabilitarea drumului aduce beneficii directe atât locuitorilor, cât și mediului de afaceri. Pentru antreprenori, înseamnă transport mai eficient, costuri logistice mai mici și acces mai bun la piețele de desfacere. Agricultorii vor putea transporta producția în condiții mai bune, iar locuitorii din regiune vor beneficia de deplasări mai sigure, precum și de acces mai facil la servicii.

Lucrările au inclus modernizarea carosabilului pe o lățime de 7 metri, reabilitarea a 3 poduri și a 43 de podețe, instalarea a peste 1.000 de indicatoare rutiere, amenajarea parapetelor de protecție și aplicarea marcajelor rutiere. De asemenea, a fost modernizat iluminatul stradal în Hîncești, Lăpușna și Onești.

Modernizarea acestui traseu încheie o perioadă îndelungată în care proiectul a fost marcat de întârzieri. Primul contract de reabilitare a fost semnat în anul 2014, însă lucrările nu au fost finalizate, iar contractul a fost reziliat în 2021. Ulterior, proiectul a fost actualizat și a fost selectat un nou antreprenor. Lucrările au fost reluate în aprilie 2024 și finalizate în octombrie 2026.